Zilele se scurg si sentimentele se amesteca intr-o mare agitata…Sa ma intorc in trecut sau sa accept prezentul ?trecutul…il stiu prea bine si desi mi se explica k l-am vazut intr-o lumina distorsionata tind sa-mi mentin ideea si sa cred k il stiu prea bine si nu cred k s-ar schimba cu ceva pt k este trecut, el nu poate fi schimbat…plange in mine sufletul…imi este dor de trecut..dar nu as mai putea trai cu EL…ar fi ca si cum as regresa, ca si cum m-as minti pe mine insami pentru ca ma astept, sunt pregatita sa fiu luata prin surprindere dar trecutul il stiu prea bine si stiu k nu m-ar mai putea surprinde cu nimic.
Prezentul este asa greu de inteles…ce vrea de la mine ? m-am lasat entuziasmata, prinsa in mrejele dulcelui prezent,traiesc clipa,nu privesc in urma…dar…dar e greu, dulce-amar..pentru ca pur si simplu este vorba de necunoscut..un necunoscut pe care nu il cunosc si doar fusesem obinuita sa cunosc totul din trecut…speranta,incredere,emotie,vointa…toate mi le ofera prezentul dar totusi e al naibii de riscant…
Si mai sunt si niste urme a trecutului dar si a prezentului…niste urme care nu ma atrag deloc pentru ca pe de o parte stiu ce vor aduce,pe de alta parte nu stiu nimic si traiesc clipa…un melange deplorabil…
Am invatat in ultima vreme ca ma definesc prin alb sau negru…niciodata nu mai aleg gri…vreau totul sau nimic..nu mai vreau nimic usor concretizat,fara contur sau fara continut…stiu ca un cutit are doua taisuri …
Deci ce sa aleg ?Trecutul cunoscut sau Prezentul necunoscut ?Cum e mai bine pentru mine ?
Despre Viitor nu voi mai vorbi niciodata pentru ca stiu ca visele,idealurile se duc naibii la primul gand ce-mi vine despre Trecut sau Prezent…
No comments:
Post a Comment